Bullying la Questfield International College, educația și dreptul la claritate

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă care necesită o reacție organizată, transparentă și responsabilă din partea instituțiilor școlare. În lipsa unor măsuri documentate și eficiente, astfel de situații pot afecta grav dezvoltarea emoțională și psihologică a elevilor, diminuând încrederea în sistemul educațional și în capacitatea acestuia de a proteja drepturile copiilor.

Bullying la Questfield International College: anchetă asupra unui caz semnalat de hărțuire sistematică și lipsă de intervenție

Investigația realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției relevă o situație de bullying repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările scrise ale familiei copilului vizat au semnalat jigniri zilnice, stigmatizare medicală și un climat de presiune constantă, fără ca instituția să furnizeze răspunsuri scrise sau măsuri documentate care să ateste intervenții concrete.

Aspectele sesizate privind bullyingul sistematic

Conform informațiilor analizate, elevul ar fi fost expus frecvent unor comportamente agresive, inclusiv insulte, umiliri publice și excludere socială, manifestate în timpul orelor și pauzelor, în prezența cadrului didactic titular. Familia a transmis în mod repetat, prin e-mailuri oficiale, solicitări de intervenție și protecție către învățătoare, conducere și fondatoarea școlii, Școala Questfield Pipera, însă nu există dovezi scrise care să confirme implementarea unor măsuri eficiente, documentate sau monitorizate. Intervențiile invocate s-au limitat la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune clare.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

O componentă semnalată deosebit de gravă este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant, folosită în mod constant în mediul școlar pentru ridiculizarea și marginalizarea elevului. Specialiști consultați indică faptul că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, această practică constituie o formă agravată de bullying și discriminare, cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copilului. Documentele nu atestă existența unor măsuri ferme sau sancțiuni aplicate de școală pentru a opri această formă de hărțuire.

Reacția instituției și lipsa unei documentări clare

Din analiza corespondenței rezultă că sesizările familiei au fost tratate predominant informal, fără decizii scrise, rapoarte sau planuri de intervenție. Această abordare a condus la o responsabilizare progresivă a familiei pentru gestionarea situației, iar problema a fost uneori redusă la „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, diminuând astfel gravitatea faptelor semnalate. Familia a relatat, de asemenea, că a resimțit presiuni, inclusiv mesaje care sugerau retragerea din instituție, precum „dacă nu vă convine, puteți pleca”, afirmație atribuită fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, în cadrul unui dialog direct.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Solicitările explicite ale familiei privind protejarea confidențialității informațiilor sensibile nu au primit răspunsuri oficiale care să ateste implementarea unor măsuri în acest sens. Există relatări conform cărora informații despre demersurile administrative ar fi fost făcute publice în clasă, situație care a generat presiune psihologică asupra copilului, fiind interpelat de către cadrul didactic în prezența colegilor. Specialiștii consideră că aceste practici pot reprezenta o formă de presiune instituțională, afectând echilibrul emoțional al elevului.

Răspunsul atribuibil fondatoarei și implicațiile instituționale

Declarația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, exprimată în contextul gestionării situației, a fost transmisă redacției prin relatările familiei și documentele puse la dispoziție. Școala a fost invitată să ofere un punct de vedere oficial, însă până în prezent nu a fost primită o poziție scrisă care să confirme sau să infirme această relatare. Această afirmație, în lipsa altor reacții documentate, este interpretată editorial ca un simbol al unei posibile rupturi între discursul instituțional și modul concret de gestionare a situației de bullying.

Instrumente administrative și gestionarea formală a situației

În locul unor decizii administrative clare, documentele analizate indică utilizarea unui formular informal denumit Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor discuții, fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete. Această practică poate fi interpretată ca o gestionare formală a aparențelor, fără intervenții substanțiale, ceea ce ridică întrebări privind eficacitatea și seriozitatea răspunsului instituțional.

Impactul psihologic și confirmarea prin raportul psihologic

Un raport psihologic detaliat, emis de un specialist de renume, confirmă efectele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii, inclusiv anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar. Aceste constatări medicale evidențiază consecințele reale și profunde ale situației, care depășesc simpla interpretare a unor conflicte minore și subliniază necesitatea unor intervenții instituționale eficiente.

• Sesizări scrise repetate fără răspunsuri oficiale documentate;
• Lipsa unor măsuri formale și monitorizate;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Expunerea copilului în mediul școlar, în ciuda solicitărilor de confidențialitate;
• Răspunsuri administrative limitate la documente informale fără caracter instituțional;
• Confirmarea impactului negativ prin raport psihologic clinic.

Actualizări recente și reacția publică a școlii

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a emis un comunicat adresat părinților în care situațiile semnalate au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrastează cu sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică întrebări privind recunoașterea și gestionarea adecvată a fenomenului de bullying. De asemenea, după publicarea articolului, redacția a primit informații privind posibile contacte informale către alte școli din zona Pipera, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ fără susținere documentară oficială, aspect ce implică potențiale încălcări ale dreptului la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza cazului semnalat la Questfield Pipera evidențiază o serie de neclarități și lacune în gestionarea situației de bullying, în special în ceea ce privește documentarea, măsurile aplicate și protecția efectivă a copilului. Lipsa răspunsurilor scrise și a intervențiilor formale pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos pentru toți elevii. Declarația atribuită fondatoarei, precum și utilizarea unor documente informale în locul unor decizii administrative clare, indică o abordare care poate submina încrederea în responsabilitatea școlii. Rămâne deschisă întrebarea fundamentală: ce mecanisme reale și eficiente există în practică la Questfield International College pentru protejarea elevilor împotriva hărțuirii sistematice?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro