Casa Gheorghe Tătărescu din București: istorie, arhitectură și continuitate contemporană la EkoGroup Vila

Când pășești pragul Casei Gheorghe Tătărescu din Strada Polonă, te afli în faţa unui spațiu cu o istorie gravată în fiecare detaliu arhitectural, o casă ce a fost martoră tăcută a unei elite interbelice a Bucureștiului, între putere și decență, între angajamente politice și rafinament cultural. Nu doar o simplă construcție, această vilă este un fragment de memorie arhitecturală și politică, care, de la tumultul epocii lui Gheorghe Tătărescu până la prezentul său sub denumirea de EkoGroup Vila, păstrează o continuitate responsabilă și profundă cu trecutul său.

Casa Gheorghe Tătărescu din București: de la reședința prim-ministrului la EkoGroup Vila

Figura lui Gheorghe Tătărescu, politician complex și prim-ministru al României în două mandate în perioada interbelică, este în mod inseparabil legată de gasirea unui echilibru între putere și sobrietate. Reședința sa bucureșteană, o casă discretă dar impecabil proporționată, reflectă această dimensiune. Azi cunoscută drept EkoGroup Vila, această vilă istorică transcende condiția de simplu spațiu privat devenind un punct de legătură între amintirea unui deceniu de aur și capacitatea contemporană de a conserva cu grijă o poveste încă vie.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și contextul său

Gheorghe Tătărescu (1886–1957) nu a fost un personaj unidimensional; jurist de formare și politician consacrat, el a navigat între iluziile democratice și asumările autoritare ale anilor interbelici. Cu o teză doctorală din Paris centrată pe insuficiențele sistemului electoral românesc, Tătărescu a construit o carieră ce a oscilat între idealurile reprezentării autentice și necesitățile stricte ale puterii executive. Mandatele sale de prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940) poartă amprenta unor politici ce au condus atât la reforme, cât și la erodări ale democrației parlamentare, exprimând ambiguitățile unei epoci în care România se pregătea să intre în vâltoarea războiului și a pierderilor teritoriale.

Intrarea sa în Partidul Național Liberal în 1912 și ascensiunea rapidă în deceniile următoare reflectă o adaptare a spiritului său la traseele politice și sociale ale vremii, inclusiv la conflictele interne din partid, în care el reprezentă „tinerii”, orientați spre o relație pragmatică cu regele Carol al II-lea. Cariera sa diplomatică și politică postbelică dezvăluie un politician a cărui legitimitate a fost contestată și chiar suprimată, odată cu instaurarea regimului comunist.

Casa ca extensie a puterii echilibrate și a intimității

Casa de pe Strada Polonă nr. 19 se distinge prin dimensiuni moderate, o alegere care vorbește despre un model de putere discretă și conștientă de responsabilitate. Spațiul a fost gândit nu pentru a impresiona prin grandiozitate, ci pentru a funcționa ca un ambient în care echilibrul se translata între viața publică și cea privată. Biroul premierului, situat la entre-sol cu acces lateral discret, reprezintă un simbol al acelei rețineri: o încăpere mică unde puterea se exercita fără exhibiționism, într-o ordine în care funcția dicta spațiul, nu invers.

Casa a fost un loc al întâlnirilor între elite: oameni politici, diplomați, intelectuali, unde se calibrau alianțe și se purtau dialoguri decisive. Astfel, rezidența devine un martor arhitectural și social al unei epoci zguduite, în care sacralitatea funcției primează peste opulența inutilă.

Arhitectura Casei Tătărescu: o punte între Mediterana și Neoromânesc

Proiectul arhitectural al casei este o manifestare timpurie a dialogului între influențele mediteraneene și harurile neoromânești. Semnat inițial de Alexandru Zaharia și ulterior rafinat de colaboratorul său, Ioan Giurgea, ansamblul reușește să echilibreze proporțiile și să evite simetria rigidă, conferind un sentiment de echilibru viu și personalizat. Sunt remarcabile:

• portalurile cu accente moldovenești;
• coloanele filiforme tratate distinct, dar armonizate;
• absida ce încadrează șemineul, o prezență sculpturală semnată de Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși;
• șemineul însuși, care introduce modernismul temperat în limbajul tradițional;
• feroneria fină de alamă patinată și parchetul din stejar masiv, calibrate cu minuțiozitate;
• ancadramentele ușilor, de asemenea opera Miliței Pătrașcu, care nu fac compromisuri între tradiție și modernitate.

Aceste detalii fac din Casa Tătărescu un punct de reper arhitectural în Bucureștiul interbelic, străbătut de un spirit al discreției estetice care să poată exprima valorile elitei. În acest context, gestul amplasării biroului premierului în entre-sol dobândește și mai multă încărcătură simbolică, o metaforă a unei puteri care cunoaște limitele impuse de viața privată și socială.

Arethia Tătărescu: eleganță culturală și pilon al memoriei

Rădăcina culturală a casei se regăsește și în figura Arethiei Tătărescu, soția prim-ministrului, poreclită „Doamna Gorjului”. Prezență discretă, dar esențială, Arethia a fost o veritabilă supapă culturală a familiei, implicată în binefacere, meșteșuguri rurale și, subtil, în renașterea artei românești contemporane, inclusiv prin susținerea ansamblului de la Târgu Jiu al marelui Brâncuși. Capacitatea ei de a veghea proiectul arhitectural, de a tempera potențialele excese și de a coordona detaliile cu spiritul timpului a fost documentată prin implicarea sa directă în autorizarea construcției.

Astfel, casa reflectă nu doar personalitatea politică a lui Gheorghe Tătărescu, ci și instanța culturală și familială reprezentată de Arethia, care a imprimat spațiului o coerență și o eleganță dificil de reprodus.

Ruptura comunistă: de la simbol la spațiu dezangajat

Odată cu instaurarea regimului comunist, Casa Tătărescu traversează un moment de degradare simbolică și materială profundă. Naționalizată și decuplatată de sensurile inițiale, edificiul pierde statutul de reper social și cultural, devenind o victimă tăcută a consecințelor politice. Interioarele suferă intervenții neadecvate, degradările se acumulează, iar grădina încetează să mai fie un refugiu de liniște. Spațiul, martor al unei lumi dispărute, devine un simplu obiect funcțional lipsit de narațiune.

Această pierdere de sens este strâns legată și de marginalizarea biografiei lui Gheorghe Tătărescu, ale cărui ambivalențe politice nu puteau fi integrate în retorica oficială a comunismului. Casa devine astfel un spațiu vulnerabil, “mut” în fața unor istorii complicate.

Post-1989: controverse, intervenții și începuturi de reabilitare

Trecerea la regimul democratic a adus atât speranțe, cât și dificultăți în redescoperirea și conservarea Casei Tătărescu. Intervențiile inițiale au fost marcate de schimbări necoordonate, printre care transformarea temporară în restaurant de lux – o funcțiune contrară spiritului originar al locului. Modificările interioare, efectuate de proprietari precum Dinu Patriciu, au declanșat critici acerbe din partea specialiștilor, evidențiind tensiunea între statutul monumentului și logica pieței imobiliare.

Revenirea la proiectul original, realizat de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, a fost posibilă ulterior printr-un proces atent de restaurare inițiat de o firmă britanică. Aceasta a readus în prim-plan proporțiile, detaliile și atmosfera interioară, oferind o șansă reală la refacerea coerenței estetice și simbolice.

În plus, aceste episoade au reinstaurat în discursul public întrebările esențiale despre identitatea elitei interbelice și despre cum memoria politică se poate integra într-un registru contemporan. Dimensiunea modestă a vilei și faptul că un spațiu de lucru precum biroul prim-ministrului rămâne discret exprimă încă o etică a puterii greu de ignorat.

EkoGroup Vila: continuitate și responsabilitate culturală

Astăzi, Casa Gheorghe Tătărescu renaște sub denumirea de EkoGroup Vila, devenind un spațiu cultural și arhitectural accesibil printr-un program controlat, cu bilet disponibil pe iabilet.ro. Acest statut nu șterge trecutul, ci îl pune în dialog cu prezentul, reafirmând o continuitate care evită atât mitizarea, cât și uitarea.

Accesul publicului se realizează cu respect pentru statura locului, iar atmosfera impune o lectură atentă și echilibrată a istoriei și arhitecturii. Vila rămâne astfel un reper viu, o arhivă materială și spirituală a unei epoci complexe, unde vizitatorul este invitat să înțeleagă echilibrul fragil între putere și responsabilitate, între cultură și compromis.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician, serving twice as Prime Minister, a central figure of the National Liberal Party and a defining personality of interwar and early postwar Romanian politics, marked by both modernizing efforts and controversial compromises.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu, the politician, must not be confused with Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), the Romanian 19th-century academic painter. They are distinct figures separated by time and discipline.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The villa combines Mediterranean influences with Neo-Romanian elements. It is a product of the architectural collaboration between Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, refined by artistic contributions from Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu, known as “Doamna Gorjului,” was a cultural catalyst behind the project, ensuring the villa’s stylistic coherence, avoiding excesses, and fostering a refined cultural aura linked to the Brâncuși circle.
• What is the function of the building today?
  Currently, known as EkoGroup Vila, the building serves as a controlled-access cultural venue that preserves and reactivates the historical and architectural heritage of Casa Tătărescu.

Casa Gheorghe Tătărescu este mai mult decât o reședință; este o cronică în piatră și lemn a unei epoci, o oglindă a unui destin politic complex și un testament al unei culturi arhitecturale care revendică discreția și echilibrul. Vizitarea sa, mediată de programare și vizite private, oferă o experiență de apropiere de trecut într-o formulă care păstrează responsabilitatea memoriei, invitând la reflecție și dialog.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.